Insula Evia (2)

Pefki. Un fost port pescăresc, transformat, ca mai toate localităţile de pe coasta Greciei, în staţiune estivala şi încă foarte puţin atins de turismul agresiv, ca de altfel mai toată Evia (ca să vă faceţi o idee despre ceea ce numesc turism agresiv, gândiţi-vă la Riviera Olimpică – cei care au fost acolo ştiu la ce mă refer).

Plaja poate părea putin ciudată celor mai puţin obişnuiţi să păşească şi să se tolănească pe… pietriş. Dar cum în tot răul întotdeauna e şi un bine, faptul că e pietriş te ajută să nu pleci de la plajă cu nisip în diverse locuri unde nu ţi-ai dori să ai aşa ceva. Ca de de exemplu în geanta de plajă. Şi fiindcă pietrişul ăsta e adus acolo, şi nu e aşa de la mama lui, în apă e nisip, nu pietre, deci… nici o teamă de arici de mare sau alte pericole neştiute.

Cazare se găseşte mai ales în vile particulare, sub formă de apartamente şi studiouri, preţuri care mai de care, de la 40 până la 100 EUR pentru 1 studio 2-3 persoane, depinde şi de confort dar şi de perioada aleasa. Există şi vreo 2-3 hoteluri. De evitat perioada 15 Iulie – 30 August, nu se găsesc locuri nicăieri, se varsă toată Atena în Evia. Pentru perioada asta neapărat trebuiesc făcute rezervări din vreme. Taverne peste tot, preţul mediu al unei mese este de 8 EUR pentru 1 persoana (fără băuturi). O bere la tavernă – 1,5 – 2 EUR, la supermarket încep de la 0,65 EUR o doză. La “fast-food” un gyros e 1,5 – 2 EUR. La supermarket preţuri foarte accesibile, se găsesc şi legume şi fructe proaspete din belşug, iar în port dimineaţa puteţi cumpăra peşte proaspăt. Atenţie ! În Grecia nu se găseşte decât foarte greu apă minerală gazoasă, cei “dependenţi” ar face bine să-şi ia de acasă.

Seara nu sunt prea multe de făcut, toată lumea e la taverne şi la cafenele, există şi o discotecă, însă cât am stat eu acolo nu am văzut-o deschisă (e drept, era înainte de 15 Iulie, după cum am zis, nu e “industria” din alte zone, şi localnicii considera că sezonul plin e după 15 Iulie, deci e posibil ca anumite locaţii să nu fie deschise înainte de această dată).Ce se mai poate face în Pefki? De exemplu, o excursie în Skiathos, sau croazieră de o zi Skiathos – Skopelos – Allonissos, plecările se fac din portul Pefki, durează cam 1 oră până în Skiathos. Dar despre Skiathos, cu altă ocazie.

Insula Evia (1)

Fiindcă am început acest jurnal de călătorii în pragul verii, m-am gândit să vă prezint pentru început o destinaţie de plajă şi baie, cea pe care am vizitat-o cu doi ani în urmă. O destinaţie mai puţin cunoscută de români, mai puţin atinsă de românism. Nu o să fie un “jurnal de călătorie”, mi-ar lua prea mult timp să povestesc tot ce am făcut şi văzut acolo în ordine cronologică. O să fie mai mult o relatare la modul general, în care am să încerc să ating pe scurt toate punctele de interes.

Aşadar, INSULA EVIA din Grecia (din păcate doar partea de nord, s-a dovedit că întreaga insulă e prea mare pentru un singur concediu).

Evia este a doua insulă ca mărime din Grecia după Creta. Distanţa dintre Bucureşti şi Pefki (locaţia în care am avut cazare) este de aproximativ 950km. Pefki este o localitate situată în nordul insulei Evia, nu apare pe toate hărţile, este cam la 10km de Istia, un orăşel mai uşor de depistat pe hartă.  Drumul până aici este ruta clasică de Atena, iar accesul către partea nordică a insulei se poate face prin 2 puncte, cu ferryboat, acces din autostradă. Primul punct de ieşire din autostrada este GLIFA, de unde traversarea până în AGIOKAMBOS durează cca 25min. Al doilea este ARKITSA, traversarea până în EDIPSOS durează cca 50min. (Ordinea în care le-am pus este cea a apariţiei lor în sensul de mers către Atena). Traversarea costa din GLIFA cam 14 EUR de maşina plus 1,5 sau 2 EUR de persoană, iar din ARKITSA e ceva mai mult, nu mai reţin exact. Oricum preţul depinde şi de compania navala căreia îi aparţine vasul cu care se traversează, sunt mai multe, eu nu am plătit la fel de fiecare dată. Mai există o variantă care nu presupune traversarea cu ferryboat, şi anume prin CHALKIDA, unde există un pod care face legătura între insulă şi continent, însă această variantă înseamnă 200km în plus. Nu recomand această variantă pentru accesul în partea de nord a insulei, întrucât drumul de la Chalkida până în nord este cel mai “curbat” drum pe care l-am văzut eu vreodată, sunt vreo 60km în care nu întâlneşti nici măcar 100m de drum drept, e tot numai o curbă, ba la deal, ba la vale. E un drum foarte pitoresc, însă de făcut cu titlu de excursie, nu după ce ai bătut 1000km. Eu personal am parcurs ruta asta de 3 ori, spre şi dinspre Chalkida, însă odihnit şi cu chef de experienţe inedite. Accesul pe insulă prin Chalkida este însă recomandat celor ce doresc să ajungă în partea de sud a Eviei.