Insula Thassos (3)

16 06 2009

Ne continuăm turul şi ajungem la unele dintre cele mai interesante locaţii din insula Thassos, abandonate aproape în totalitate pe timpul iernii, pline însă de viaţă vara: Psili Ammos, cu o plajă frumoasă care combină o zonă nisipoasă cu una stîncoasă, marea este ideală pentru înot, iar numeroasele taverne aflate în marginea plajei invită la siestă şi la un ouzo savurat în briza mării.

Psili Ammos

Psili Ammos

Urmează Astris, o plajă pitorească cu nisip auriu şi pini ce aproape ajung în mare, şi cu taverne unde puteţi savura produse de pescărie. Plecînd din Astris urmăm şoseaua care traversează un peisaj spectaculos, putem face un popas la Mănăstirea Arhanghelul Mihail,

Mănăstirea Arhanghelul Mihail

Mănăstirea Arhanghelul Mihail

înainte de a ajunge la Alyki, unde ni se oferă ochiului un adevărat spectacol: două golfuri pereche, cu apă de smarald, despărţite de o peninsulă care în antichitate era plină de viaţă, iar astăzi este un muzeu arhelologic in-situ.Şi aici tavernele umbroase vă aşteaptă să savuraţi specialitatea locului – caracatiţă uscată la soare şi apoi pregătită la grătar.

Alyki

Alyki

Ajungem în fine la Kinira, un frumos sătuc lîngă mare în faţa căruia se ridică din mare o mică insulă verde, acoperită de pini şi măslini, ce poartă acelaşi nume: Kinira. Lîngă Kinira se află o faimoasă plajă: Paradise Beach. Peisajul devine de acum verde şi mult mai viu, şi ajungem în Skala Potamia, o aşezare ce se întinde de-a lungul unei plaje cu nisip alb şi fin. Din Skala Potamia se poate vizita cu barca mica insulă Kramboussa, unde se găseşte o mică biserică. Plaja se întinde de-a lungul întregului golf, la fel şi terasele şi tavernele.

Skala Potamia

Skala Potamia

Urmînd linia golfului ajungem în zona Golden Beach, una din cele mai frumoase plaje ale insulei, unde pare că pădurea de pini şi marea se contopesc. Aici găsiţi numeroase taverne şi cafenele, unde puteţi savura deopotrivă un ouzo sau o mîncare tradiţională, precum şi marea şi soarele.

Golden Beach - Skala Panagia

Golden Beach - Skala Panagia

Urcînd pe drumul spre munte ajungem în Panagia, o aşezare de un pitoresc ieşit din comun, cu case tradiţionale, străzi foarte înguste ce urcă pe alocuri pante abrupte. Panagia este faimoasă datorită obiceiurilor păstrate cu sfinţenie de localnici, datorită dulciurilor tradiţionale şi nu în ultimul rînd apei cistaline ce izvorăşte din muntele de marmură. De altfel, în centrul Panagiei există o cişmea cu apă rece şi critalină, iar legenda spune că cine bea apă de aici se va întoarce mereu în Panagia.

Panagia

Panagia

Plecînd din Panagia, şoseaua traversează creasta muntelui printr-o pădure deasă de pini, trecînd pe lîngă cîteva exploatări de marmură. Şi iată-ne înapoi în Limenas, unde putem savura, mai ales spre seară, tradiţionalele preparate culinare thassiene la una din tavernele ce mărginesc golful şi portul. Şi nu în ultimul rînd ne putem gîndi la această insulă minunată, binecuvîntată de zei, care ne lasă în amintire imagini de neuitat, care ne vor îndemna mereu să revenim.

Reclame




Insula Thassos (2)

9 06 2009

Iată în cele ce urmează un tur al insulei, care trebuie făcut de preferinţă în prima sau a doua zi după sosire.

Vom porni din capitala insulei, Limenas, la care se face însă deseori referire şi cu numele de Thassos. Limenas este centrul administrativ şi comercial al insulei. Portul Limenas leagă insula Thassos cu portul Keramoti de pe continent prin numeroase curse de ferry-boat şi nave Delfin. În ciuda afluxului tot mai mare de turişti de la an la an, Limenas nu şi-a pierdut farmecul autentic şi plajele nisipoase cu ape limpezi. Aici găsim ce mai animată viaţă din întrega insulă, aici se află sucursalele principalelor bănci, supermarketuri, numeroase taverne, cafenele şi baruri. Viaţa de noapte este şi ea destul de agitată în Limenas.

Limenas

Limenas - Thassos

Plecăm aşadar din Limenas urmînd şoseaua spre sud, trecem pe lîngă Glykadi, unde există cîteva hoteluri de lux, dar şi o plajă frumoasă şi bine întreţinută. Mai departe ajungem în Pachis, o aşezare ce se întinde pe ambele părţi ale şoselei. Se spune că plaja de aici este una din cele mai bune din insulă, datorită apelor liniştite şi puţin adînci. Următoarea oprire ar fi Skala Rachoni, care se află la capătul unei plaje lungi, cu nisip auriu şi ape limpezi, unde ne putem odihni la umbra pinilor care cresc la marginea nisipului.

Skala Rachoni

Skala Rachoni

Ajungem apoi în Prinos, una din cele mai mari aşezări alei insulei Thassos. Portul Skala Prinos asigură legătura între insulă şi Kavala prin numeroasele curse de ferry-boat şi nave Delfin. Skala Prinos este şi un important centru turistic, plaja de la Dassylio fiind deosebit de căutată. Mergînd spre sud, ajungem la Skala Sotiros, o localitate care se întinde de-a lungul şoselei, unde găsim o plajă îngustă, dar liniştită. Următoarea staţie ar putea fi Skala Kallirachi, construită de-a lungul coastei, cu pîlcuri de pini ajungînd pînă pe plajă. Mai departe, urmînd firul şoselei ajungem la Skala Maries, o aşezare tipic pescărească, deosebit de pitorească. Ajungem astfel în Limenaria, o aşezare cu pretenţii de oraş, şi pe bună dreptate, fiind a doua ca mărime în insulă. Aici se poate vizita „Palataki” o construcţie cu două etaje ridicată în 1903 de compania minieră germană Speidel pe o stîncă ce domină marea.

Limenaria

Limenaria - Vedere spre Palataki

Plecînd mai departe vom ajunge la Potos, un binecunoscut centru turistic, unde practic oricine poate găsi ceea ce îşi doreşte în materie de distracţie la mare. De pe plaja din Potos se poate zări spre sud silueta Muntelui Athos.

Potos

Plaja din Potos

(Va urma)





Insula Evia (2)

23 05 2009

Pefki. Un fost port pescăresc, transformat, ca mai toate localităţile de pe coasta Greciei, în staţiune estivala şi încă foarte puţin atins de turismul agresiv, ca de altfel mai toată Evia (ca să vă faceţi o idee despre ceea ce numesc turism agresiv, gândiţi-vă la Riviera Olimpică – cei care au fost acolo ştiu la ce mă refer).Pefki2

Plaja poate părea putin ciudată celor mai puţin obişnuiţi să păşească şi să se tolănească pe… pietriş. Dar cum în tot răul întotdeauna e şi un bine, faptul că e pietriş te ajută să nu pleci de la plajă cu nisip în diverse locuri unde nu ţi-ai dori să ai aşa ceva. Ca de de exemplu în geanta de plajă. Şi fiindcă pietrişul ăsta e adus acolo, şi nu e aşa de la mama lui, în apă e nisip, nu pietre, deci… nici o teamă de arici de mare sau alte pericole neştiute.Pefki5

Cazare se găseşte mai ales în vile particulare, sub formă de apartamente şi studiouri, preţuri care mai de care, de la 40 până la 100 EUR pentru 1 studio 2-3 persoane, depinde şi de confort dar şi de perioada aleasa. Există şi vreo 2-3 hoteluri. De evitat perioada 15 Iulie – 30 August, nu se găsesc locuri nicăieri, se varsă toată Atena în Evia. Pentru perioada asta neapărat trebuiesc făcute rezervări din vreme. Taverne peste tot, preţul mediu al unei mese este de 8 EUR pentru 1 persoana (fără băuturi). O bere la tavernă – 1,5 – 2 EUR, la supermarket încep de la 0,65 EUR o doză. La „fast-food” un gyros e 1,5 – 2 EUR. La supermarket preţuri foarte accesibile, se găsesc şi legume şi fructe proaspete din belşug, iar în port dimineaţa puteţi cumpăra peşte proaspăt. Atenţie ! În Grecia nu se găseşte decât foarte greu apă minerală gazoasă, cei „dependenţi” ar face bine să-şi ia de acasă.Gallini1

Seara nu sunt prea multe de făcut, toată lumea e la taverne şi la cafenele, există şi o discotecă, însă cât am stat eu acolo nu am văzut-o deschisă (e drept, era înainte de 15 Iulie, după cum am zis, nu e „industria” din alte zone, şi localnicii considera că sezonul plin e după 15 Iulie, deci e posibil ca anumite locaţii să nu fie deschise înainte de această dată).Pefkin5Ce se mai poate face în Pefki? De exemplu, o excursie în Skiathos, sau croazieră de o zi Skiathos – Skopelos – Allonissos, plecările se fac din portul Pefki, durează cam 1 oră până în Skiathos. Dar despre Skiathos, cu altă ocazie.





Insula Thassos (1)

19 05 2009

Silueta cu nuanţe de verde a insulei Thassos, ce răsare în zare din Golful Keramoti, îndreptăţeşte pe oricine să-i recunoască numele de „Insula Verde” sau „Insula de smarald”, aşa cum este ea supranumită de cei ce i-au cunoscut frumuseţea, pădurile dese, plajele aurii cu ape cristaline, aşezările tradiţionale, oamenii simpli şi ospitalieri, sau ruinele vechiului şi puternicului Thassos. Datorită bogăţiilor subsolului pe care le „păstra” a mai fost numită şi „Insula de Aur”. Trecutul insulei depăşeşte cu mult ca importanţă prezentul relativ obscur din punct de vedere turistic. Este deci timpul să descoperim împreună această minunată oază de linişte.

Thassos văzut din Keramoti

Insula Thassos are o suprafaţă de 380 de kilometri pătraţi, lungimea coastelor sale este de 108 km şi are o populaţie permanentă de cca 13500 locuitori. Pădurile acoperă cam trei sferturi din insulă, şi adeseori ajung pînă la mare. Cel mai înalt punct al insulei este vîrful Ypsario (1127m), unde se poate ajunge cu maşina (excursie nerecomandată cardiacilor) şi de unde panorama care se deschide de jur-împrejur te lasă fără cuvinte.

Vizitatorul care se hotărăşte să facă turul insulei va fi suprins de faptul că insula pare a avea două jumătăţi distincte, despărţite de o linie imaginară ce leagă localităţile Kinira în est şi Sotiros în vest. Astfel, partea de nord este foarte bogată în vegetaţie, păduri dese, livezi de măslini, plantaţii de viţă-de-vie şi grădini bogate. Partea de sud în schimb este mult mai săracă în vegetaţie, avînd un sol arid şi stîncos. „Temelia” insulei este cunoscută din antichitate ca fiind bogată în minereuri de tot felul – plumb şi argint în zona Limenaria, cupru în zona Astris, fier în zona Kallirachi şi aproape peste tot marmură albă „ca zăpada”.

Limenaria Kastro

Veţi descoperi de asemenea marea limpede şi cristalină cu diverse nuaţe de albastru, smarald şi turcoaz de-a lungul coastei, ca şi plajele cu nisip fin, dar pe alocuri şi stîncoase pentru amatorii de scufundări ocazionale (scuba-diving este permis în Thassos doar cu aprobări speciale).

Seaview 3

Voi continua descrierea insulei şi cu alte ocazii, încercând să vă prezint mai în amănunt ce e de văzut şi de făcut pe această mică perlă a Mării Egee, care vă va răpi cu siguranţă o bucăţică de suflet, odată ce veţi pune piciorul acolo. Aşadar… va urma!





Salonic (Thessaloniki)

14 05 2009

Înainte de a porni la drum prin peninsula Chalkidiki sau spre Riviera Olimpică, către Paralia Katerini sau Nei Pori, ar trebui să ne familiarizăm, chiar dacă foarte în viteză, aşa cum fac şi autocarele agenţiilor de pe la noi, cu Salonicul.

Al doilea oraş ca mărime din Grecia şi considerat, pe bună dreptate, poarta de intrare în Chalkidiki, chiar dacă administrativ este capitala regiunii Macedonia, aflat la răspântia dintre Orient şi Occident, acest oraş a cunoscut pe rând mărirea şi căderea multor civilizaţii care au încercat să-l supună: macedoneană, elenică, romană, bizantină, otomană, dar şi a civilizaţiilor „contemporane” ale evreilor şi grecilor moderni. În anul 1917 un puternic incendiu a distrus mare parte din mărturiile fuziunilor repetate dintre aceste civilizaţii, astfel că azi regăsim în Salonic un oraş modern, cu aproape 1,5 milioane de locuitori, reconstruit printre vestigiile istoriei, vizibile ici şi colo între clădirile, parcurile, pieţele şi bulevardele largi.

Imediat după ce veţi pune piciorul în Salonic veţi fi înconjuraţi de „aromele” sale… gusturi dulci, sărate, picante… orientale, europene, greceşti… arome pe care le puteţi încerca în numeroasele restaurante, taverne sau tot soiul de alte localuri pe care le veţi descoperi la fiecare pas.

Shopping-ul în acest oraş poate satisface cu uşurinţă toate gusturile. Ajunge să faceţi o plimbare pe strada Tsimiski sau pe strada Ermou, pentru a descoperi magazine ce vă oferă orice vă doreşte inima. Piaţa Modiano sau Kapani sunt locuri pentru doritorii de iz oriental în ale cumpărăturilor, tarabe multicolore încărcate de mărfuri, ascunse pe străduţe strâmte, pavate cu piatră. Străduţe pe care veţi descoperi cu uimire micuţele cafenele tradiţionale, unde veţi putea savura o adevărată cafea grecească!

Lăsaţi-vă, deci, fermecaţi, de Salonic – nimfa golfului Thermaikos!

Puncte de interes:

  • Turnul Alb – oferă o panoramă superbă asupra întregului oraş şi o vedere unică asupra Golfului Salonic

  • Muzee: Muzeul Arheologic, Muzeul Bizantin, Muzeul de instrumente antice, greceşti, bizantine şi post-bizantine, Pinakothiki (Galeria Municipală de Artă), Centrul Macedonean de Artă Modernă, Muzeul Tehnic, Muzeul Evreiesc, Centrul Cultural al Greciei de Nord, Muzeul Cinematografului, Muzeul de Design

  • Arcul lui Galeriu – comemorează victoria Romei împotriva Persiei

  • Rotonda (Agios Giorgios) – destinată iniţial să fie mausoleu pentru împăratul Galeriu, Rotonda a ajuns mai târziu o biserică, apoi sub stăpânirea otomană moschee

  • Bisericile Schimbarea la Faţă, Agia Sofia, Panagia Achiropiitos, Agios Panteleimon

  • Piaţa Aristotel – unul dintre cele mai cunoscute punte de atracţie din Salonic

  • Egnatia Odos – principala arteră comercială din Salonic

  • Tsimiski – cea mai elegantă şi scumpă arteră comercială, paralelă cu Egnatia Odos şi aflată la două cvartale mai la sud de aceasta

  • Ano Polis (Oraşul de Sus) – mai este numit şi Ta Kastra (Castelele), datorită fortăreţei Eptapyrgion, a Citadelei şi a fortăreţei Vardaris.

  • Biserica Agios Dimitrios – ridicată în cinstea sfîntului ocrotitor al oraşului Salonic, Sf. Dimitrios, este o basilică cu cinci nave, fiind cea mai mare biserică din Grecia

  • Vechiul cartier turcesc şi Casa Ataturk (casa natală a lui Mustafa Kemal, întemeietorul Turciei moderne)

  • Forumul roman – datează de la sfîrşitul sec. II d.H., este şi în prezent şantier arheologic





Insula Evia (1)

6 05 2009

Fiindcă am început acest jurnal de călătorii în pragul verii, m-am gândit să vă prezint pentru început o destinaţie de plajă şi baie, cea pe care am vizitat-o cu doi ani în urmă. O destinaţie mai puţin cunoscută de români, mai puţin atinsă de românism. Nu o să fie un „jurnal de călătorie”, mi-ar lua prea mult timp să povestesc tot ce am făcut şi văzut acolo în ordine cronologică. O să fie mai mult o relatare la modul general, în care am să încerc să ating pe scurt toate punctele de interes.

Aşadar, INSULA EVIA din Grecia (din păcate doar partea de nord, s-a dovedit că întreaga insulă e prea mare pentru un singur concediu).

Elinika3

Evia este a doua insulă ca mărime din Grecia după Creta. Distanţa dintre Bucureşti şi Pefki (locaţia în care am avut cazare) este de aproximativ 950km. Pefki este o localitate situată în nordul insulei Evia, nu apare pe toate hărţile, este cam la 10km de Istia, un orăşel mai uşor de depistat pe hartă.  Drumul până aici este ruta clasică de Atena, iar accesul către partea nordică a insulei se poate face prin 2 puncte, cu ferryboat, acces din autostradă. Primul punct de ieşire din autostrada este GLIFA, de unde traversarea până în AGIOKAMBOS durează cca 25min. Al doilea este ARKITSA, traversarea până în EDIPSOS durează cca 50min. (Ordinea în care le-am pus este cea a apariţiei lor în sensul de mers către Atena). Traversarea costa din GLIFA cam 14 EUR de maşina plus 1,5 sau 2 EUR de persoană, iar din ARKITSA e ceva mai mult, nu mai reţin exact. Oricum preţul depinde şi de compania navala căreia îi aparţine vasul cu care se traversează, sunt mai multe, eu nu am plătit la fel de fiecare dată. Mai există o variantă care nu presupune traversarea cu ferryboat, şi anume prin CHALKIDA, unde există un pod care face legătura între insulă şi continent, însă această variantă înseamnă 200km în plus. Nu recomand această variantă pentru accesul în partea de nord a insulei, întrucât drumul de la Chalkida până în nord este cel mai „curbat” drum pe care l-am văzut eu vreodată, sunt vreo 60km în care nu întâlneşti nici măcar 100m de drum drept, e tot numai o curbă, ba la deal, ba la vale. E un drum foarte pitoresc, însă de făcut cu titlu de excursie, nu după ce ai bătut 1000km. Eu personal am parcurs ruta asta de 3 ori, spre şi dinspre Chalkida, însă odihnit şi cu chef de experienţe inedite. Accesul pe insulă prin Chalkida este însă recomandat celor ce doresc să ajungă în partea de sud a Eviei.





Bine ne-aţi găsit!

9 04 2009

Pe unde am umblat… plecăm, admirăm, revenim, povestim. Cam aşa se va construi acest blog.